Fenomen social larg răspândit, alcoolismul este starea psiho-fizică ce rezultă din absorbția alcoolului în organism, caracterizată prin reacții comportamentale legate de necesitatea compulsivă de a consuma alcool în mod continuu sau periodic, în scopul de a simți efectele psihice sau de a suprima starea de indispoziție consecutivă abstinenței.
Alcoolismul este inclus în grupa toxicomaniilor datorită dependenței pe care o creează (resimțită prin nevoia de a bea zilnic) și datorită simptomelor de sevraj care apar în urma abstinenței voluntare sau impuse.
Alcoolismul este o boală cronică, progresivă și deseori fatală considerată maladie primară și nu un simptom al altor boli sau al problemelor emoționale.
Alcoolismul se poate dezvolta insidios, neexistând inițial o delimitare clară între băutori și alcoolici.
Manifestarea precoce a alcoolismului este descrisă printr-o senzație fizică și psihică neplăcută care apare în perioadele de abstinență.
Odată instalat, afectează aproape toate celule din organism, inclusiv celulele sistemului nervos.
După o expunere prelungită la consumul de alcool se instalează rapid dependența, afectând ficatul, stomacul, pancreasul, inima, sistemul nervos central, organele de simt şi funcționarea glandelor sexuale.
Persoanele expuse la riscul de a deveni alcoolice sunt cele care au manifestări de depresie, anxietate, insomnii, dureri cronice sau persoane supuse unui stres prelungit în viața de zi cu zi sau la locul de muncă.
Alcoolicii nu au un control asupra cantității, duratei şi frecvenței de consum a băuturilor alcoolice.
De obicei alcoolicii beau singuri şi încep dimineața devreme.
Marii alcoolici prezintă în antecedentele personale – accidente, deziluzii conjugale sau la locul de muncă, episoade de violență conjugală sau încălcări ale legii.
Experții au definit nivelele de alcoolism, astfel:
Alcoolism moderat
– la femei
- mai mult de o doză pe zi
- mai mult de 7 doze pe săptămână
- mai mult de 3 doze la o singură consumație
– la bărbați
- mai mult de 2 doze pe zi
- mai mult de 14 doze pe săptămână
- mai mult de 4 doze la o singură consumaţie
1 doză = 12 ozi de bere = 6 ozi de vin = 1,5 ozi de alcool tare
(90%) (1oz=28,3gr).
Abuz de alcool
apariția în decursul unui an în care o persoană a consumat alcool, a cel puțin uneia dintre următoarele probleme legate de consumul de alcool: – – Îndeplinirea cu dificultate sau neîndeplinirea obligațiilor de muncă
- consumarea de alcool în situaţii cu potenţial periculos
- probleme cu respectarea legii
- degradarea relaţiilor sociale şi interpersonale
Dependența de alcool
parcurgerea de către individ a trei sau mai multe dintre următoarele probleme legate de consumul de alcool:
- Creșterea cantității de alcool consumate din necesitatea de a-și produce efectul
- Sindrom de servaj în caz de abstinenţă
- Consumul unei cantități mai mari de alcool după o perioadă de abstinenţă
- Încercări fără succes de a renunța la consumul de alcool
- Continuarea consumului de alcool în ciuda faptului că pacientul recunoaște boala și pericolul generat de aceasta (resemnarea).
Cei mai mulți alcoolici sunt bărbați, dar incidența alcoolismului a crescut şi la femei în ultimii 30 de ani.
- 9,3% dintre bărbați şi 1,9% dintre femei sunt mari băutori
- 22,8% dintre bărbați şi 8,7% femei sunt băutori
ocazionali
Femeile tinere sunt mai mult tentate să devină alcoolice dacă partenerul lor este alcoolic. În același timp, femeile sunt mult mai sensibile decât bărbaţii la efectele toxice ale alcoolului.
În general, alcoolismul este mai frecvent la femei în perioada premenstruală, femeile tinzând să devină alcoolice mai târziu în cursul vieții, spre deosebire de bărbați.
În funcție de intensitatea şi frecvența consumului de alcool, consumatorii de băuturi alcoolice au fost clasificaţi în mai multe categorii:
- băutori moderați – aceștia consumă alcool în mod ocazional (petreceri, restaurant, sfârșit de săptămână)
- băutori excesivi – acele persoane ce consumă cantități exagerate de alcool fără însă să fie dependenți
- băutori dependenți – recrutați din rândurile băutorilor excesivi, după ani de consum excesiv de alcool.
Există un complex de factori favorizanți în producerea dependenței de alcool:
Factorii de risc genetici.
Riscul pentru dezvoltarea dependentei de alcool la fiii taților alcoolici este de 25%, riscul genetic fiind mai mic la fiicele taților alcoolici. Riscul pentru dezvoltarea alcoolismului la femeile care provin din familii dezorganizate este asemănător cu riscul dezvoltării alcoolismului la femeile care provin din familii stabile psiho-emoţional. Cu alte cuvinte, stabilitatea psiho-afectivă în familie nu s-a dovedit a fi factor protector împotriva alcoolismului la subiecții care prezintă risc genetic. Un alt factor de risc asociat dezvoltării alcoolismului este reprezentat de nivelul scazut de hormoni de stres care avertizează asupra întreruperii consumului de alcool.
Deficitul de aldehid dehidrogenaza, enzima care ajută la metabolizarea alcoolului etilic, protejează împotriva dezvoltării bolii alcoolice datorită reacțiilor neplăcute (hiperemie facială, amețeli, vomă), instalate rapid la acești subiecți la care se instalează rapid efectele adverse ale consumului de alcool, determinându-i să se oprească.
Contextul familial nefavorabil,
prin exemplele negative arătate copiilor de părintele alcoolic şi prin efectul imitației, măresc riscul dezvoltării alcoolismului la vârsta de adult tânăr. Anumite erori şi prejudecăți cu privire la efectele “benefice” ale alcoolului se pot constitui în factori de risc în dezvoltarea alcoolismului. Chiar şi gestul de a oferi copilului o înghițitură nevinovată în scop de stimulent pentru creşterea apetitului sau ca sursă de întărire ori fortificare a sănătăţii, pot avea ecouri grave mai târziu, în dezvoltarea copilului.
Factorii de risc emoţionali.
Depresiile sau anxietatea predispun la alcoolism însoțit de fumat. Depresiile majore acompaniază 1/3 din toate cazurile de alcoolism.
Deși sindroamele depresive sunt mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbați, studiile au arătat că în perioada de depresie femeile consumă mai puțin alcool decât de obicei, spre deosebire de bărbați care în perioada de depresie consumă mai mult alcool decât de obicei.
Depresiile şi anxietatea pot juca un rol major în dezvoltarea alcoolismului la bătrâni care trec prin perioada dramatică a pensionării, pierderea prietenilor sau instalarea unor probleme medicale grave – tratându-şi cu alcool anxietatea şi depresia.
Trăsături de de personalitate
Persoanele impulsive, excitabile, sentimentale sunt mai puternic expuse la consumul de alcool. De asemenea, copiii cu deficit de atenție, tulburări de reacție, se pare că sunt mai frecvent expuși la dezvoltarea alcoolismului în viitor, decât ceilalți.
Factorii socio-economici.
S-a crezut mult timp că alcoolismul are o prevalenţă mai crescută în populația cu un nivel educațional şi socio-economic mai scăzut, sau în rândul șomerilor.
Rezultatele studiilor au arătat faptul că prevalența alcoolismului s-a situat intre 4,3 si 8,3 la populaţia cu un nivel de trai ridicat, comparabil cu nivelul de 7,4% găsit în populația generală. Însă, consumul de alcool la grupele populaţionale sărace prezintă anumite caracteristici care diferă de cele ale alcoolismului în populația generală: prevalența marilor băutori în populația feminină este aproape egală cu cea din populația masculină, iar riscul de deces este mai mare la marii băutori din grupul populaţional sărac comparativ cu cel bogat (nivele diferite de educație, adresabilitate şi accesibilitate la serviciile medicale).
Influența mediului, a anturajului, crează un context favorabil dezvoltării alcoolismului. Contextul profesional influențează de asemenea, nivelul incidentei alcoolismului, acesta fiind mai ridicat în special în rândul celor care lucrează, de exemplu, în industria sau tehnologia fabricării şi punerii în vânzare a băuturilor alcoolice.
Publicitatea realizată prin reclamă directă pentru băuturi alcoolice sau publicitatea indirectă (realizată de exemplu prin intermediul filmelor) se constituie în factori favorizanți în creșterea incidenței alcoolismului, în special în rândul tinerilor.
Factorii de mediu. Analizând influența factorilor de mediu asupra prevalenței alcoolismului s-a constatat că 54% din populația adultă din mediul urban utilizează alcool cel puțin o dată pe lună, spre deosebire de 42% din ariile non-urbane. Studiindu-se apetitul pentru dulciuri la persoanele devenite alcoolice s-a constatat o proporție semnificativ mai mare (62%) la bărbații alcoolici consumatori de dulciuri, comparativ cu loturile de control formate din persoane nealcoolice şi în rândurile cărora numai 21% consumau cu plăcere Încă nu se poate spune cu precizie dacă plăcerea pentru consumul de dulciuri poate fi un predictor precoce pentru viitorii alcoolici, sau dacă pe parcurs, alcoolicii dezvoltă o plăcere de a consuma dulciuri, ca urmare a consumului cronic, abuziv de alcool.
Pe lângă curele de dezintoxicare, psihoterapie, hrană consistentă, administrarea de vitamine, profilaxia primară a alcoolismului poate fi realizată prin programe medico-sociale, suport familial şi social, măsuri legale sau fiscale
